Programa scolara clasa II-a Limba si literatura romana

Programa a fost aprobată
prin Ordin al Ministrului Educatiei nr. 4686 / 05.08.2003
(Anexa 5).
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME SCOLARE REVIZUITE
LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASELE I – A II-A

Bucuresti, 2003

INTRODUCERE

Debutul scolaritatii la 6 ani a determinat reconfigurarea demersului didactic din
perspective multiple: la nivelul curriculum-ului scolar, al gestiunii activitatii de învatare si de
predare si, nu în ultimul rând, al evaluarii.
În situatia curriculum-ului scolar pentru Aria curriculară
Limbasi comunicare a fost
necesară
operarea unor schimbari la nivelul obiectivelor de referintă
pentru clasa I si a II-a în
vederea relaxarii ritmului de lucru, în special la clasa I, si a realizarii individualizarii demersului
didactic, astfel încât să
existe solutii profesioniste pentru nevoile de scolarizare impuse de
diferentele de vârstă
cronologica, dar si de diferentele de dezvoltare psihologicasi emotională
a
elevilor. Modificarilor realizate în cadrul obiectivelor de referintă
li s-au adaugat altele la nivelul
activitatilor de învatare si al continuturilor, dictate de aceleasi necesitati constitutive. Toate
acestea determina, în mod firesc, anumite schimbari si în ceea ce priveste metodologia construirii
parcursului didactic, fară
de care nu vom obtine rezultatele dorite. Semnalam, în cele ce urmeaza,
câteva aspecte ale acestor schimbari.
Obiectivele de referintă
au fost astfel reformulate încât să
creeze o hartă
echilibrată
a ceea
ce însemnă
competentă
de comunicare la această
vârsta. De asemenea, practicile didactice au
dovedit că
este necesar să
accentuam asupra elementelor de interactiune în grup, de cooperare,
mai curând (aparent) decât asupra achizitiei de noi cunostinte în plan lingvistic: de exemplu,
producerea unor enunturi corecte si operatiile de silabisire necesare perceptiei sunetelor vor fi
integrate în context si nu vor fi abordate ca operatii necesare în sine.
Activitatile de învatare au fost selectate astfel încât să
fie de tip productiv sisă
ofere o
motivatie intrinsecă
pentru învatare, să
aibă
un sens pentru copil, altfel acestea vor fi
consumatoare de timp iar rezultatele vor fi de suprafata. Acestea au un statut orientativ,
Învatatorul nu este obligat să
le parcurgă
pe toate sau poate folosi alte exemple care i se par mai
potrivite pentru atingerea obiectivului propus.
În cadrul continuturilor învatarii a fost redus numarul de cuvinte pe care elevii mici ar
trebui să
le poată
citi, respectiv, scrie la sfârsitul fiecarui an scolar, deoarece capacitatea acestora
de concentrare asupra sensului enunturilor este limitată
la această
vârsta. (De asemenea, copiii nu
trebuie solicitatisă
scrie după
dictare sau să
copieze texte atât în cadrul ariei Limbasi comunicare
în cadrul altor arii curriculare). Continuturile referitoare la compunerea de texte au fost
recomandate pentru clasa a III-a, datorită
gradului de dificultate pe care îl presupun
Schimbarile facute în cadrul Arie Limbasi comunicare vor fi sustinute prin introducerea
unor strategii cât mai diverse de predare/învatare, de o nouă
modalitate de organizare a timpului
scolar pe activitati monodisciplinare si transdisciplinare si de utilizarea unor instrumente adecvate
de evaluare.
Limba si literatura română
– Clasele I – a II-a

I. OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisă
Limba si literatura română
– Clasele I – a II-a

CLASA I

A.
OBIECTIVE DE REFERINTĂ
SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE ÎNVATARE
1.
Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
Obiective de referintă
Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi Pe parcursul clasei I se recomandă
urmatoarele activitati:
capabil:
1.1. să
înteleagă
semnificatia -jocuri de executare a unor comenzi orale formulate de
globală
a mesajului oral învatator sau elevi;
-exercitii pentru demonstrarea întelegerii mesajului audiat,
prin apelare la alte modalitati de redare a acestuia (mima,
desen etc.);
-
exercitii de mima, de sesizare a corespondentei
elementelor verbale cu cele non-verbale;
-exercitii de recunoastere a unor comunicari care nu se
potrivesc cu un mesaj audiat anterior;
-exercitii de recunoastere a unor momente din textul audiat,
pe baza unor imagini prezentate;
1.2.
să
sesizeze intuitiv -exercitii de selectare a propozitiei corecte din enunturi
corectitudinea unei propozitii realizate de elevilor;
ascultate -jocuri de ordonare logică
a cuvintelor în propozitii;
-
exercitii de perceptie fonică
a intonatiei propozitiei
enuntiative si interogative (fară
terminologie);
1.3.
să
distingă
cuvintele dintr-o -exercitii de delimitare a cuvintelor în enunturi;
propozitie data, silabele dintr--exercitii de stabilire a pozitiei unui cuvânt într-o
un cuvânt si sunetele dintr-o propozitie;
silabă
-jocuri de ordonare logică
a cuvintelor în propozitie;
-jocuri de identificare a pozitiei silabelor în cuvânt;
-exercitii de descoperire a unor cuvinte care să
înceapa,să
contină
sau să
se termine cu o silabă
data;
-exercitii de distingere a sunetului initial, final sau din
interiorul unei silabe sau al unui cuvânt;
1.4.
să
sesizeze sensul cuvintelor -jocuri de punere în corespondentă
a unui cuvânt auzit cu
într-un enun.
dat imaginea corespunzatoare;
-
exercitii de eliminare a unui cuvânt care nu se potriveste ca
înteles cu celelalte dintr-o listă
audiata;
1.5.
să
manifeste curiozitate fată
de -exercitii de ascultare a dialogurilor elev-elev, învatatormesajele
emise de diferiti elev pe teme familiare copiilor;
interlocutori în situatii de -jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultator, vizând formarea
comunicare concretă
comportamentului de ascultator activ;
-
simulari ale unor situatii concrete de comunicare pe teme
cotidiene concrete;
-jocuri de grup cu teme date.
2.
Dezvoltarea capacitatii de exprimare orală
Obiective de referintă
Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi Pe parcursul clasei I se recomandă
urmatoarele activitati:
capabil:
2.1.
să
formuleze clar si corect -exercitii de alcatuire a unor enunturi, cu accent pe
enunturi verbale potrivite unor pronuntia corecta, clara;
situatii date -exercitii de construire corectă
a unor enunturi după
imagini, folosind cuvinte date, legate de o situatie creata;
-exercitii de reglare a tonului, volumului si a vitezei
vorbirii; exercitii de dictie;
Limba si literatura română
– Clasa a II-a

Obiective de referintă
Exemple de activitati de învatare
-exercitii de prezentare a unor obiecte, activitati familiare
copiilor;
-exercitii de formulare de întrebari si raspunsuri;
-povestirea unor întâmplari personale ale copiilor;
-recitari, dramatizari, repovestiri;
-exercitii de formulare de întrebari în vederea clarificarii
unor nelamuriri legate de o cerintă
data;
-exercitii de formulare de întrebari si raspunsuri pe
marginea unui mesaj ascultat;
-exercitii pentru demonstrarea întelegerii mesajului audiat,
prin apelare la diferite modalitati de redare a acestuia
(repovestire, dramatizare, desen etc.);
2.2. să
integreze cuvintele noi în -jocuri didactice de sinonimie, antonimie, omonimie;
enunturi -exercitii de utilizare a cuvintelor noi în contexte adecvate;
-rebusuri, integrame, anagrame;
-jocuri pentru alcatuirea de propozitii continând cuvinte noi.
-exercitii de modificare a sensului unei propozitii prin
eliminarea, înlocuirea sau adaugarea unui cuvânt;
-exercitii de despartire a cuvintelor în silabe;
-exercitii de compunere a cuvintelor pornind de la o silabă
data;
-exercitii de dictie, framântari de limba;
-formularea unor propozitii alcatuite din cuvinte ce încep cu
acelasi sunet;
-exercitii de schimbare a sensului unui cuvânt prin
modificarea unui sunet sau a unei silabe;
-exercitii de înlocuire a unor cuvinte cu altele cu înteles
asemanator;
2.3. să
manifeste initiativă
si interes -exercitii de dialog cu persoane diferite (folosirea
pentru a comunica cu ceilalti formulelor de adresare, salut, prezentare etc.)
-dialoguri pe teme cunoscute;
-simulari ale unor situatii de comunicare; jocuri de rol;
-activitati de exprimare a propriilor pareri în legatură
cu
fapte, întâmplari cunoscute.
Limba si literatura română
– Clasa a II-a

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)
Obiective de referintă

La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
3.1.
să
identifice litere, grupuri de
litere, silabe, cuvinte si
enunturi în textul tiparit si în
textul scris de mână
3.2.
să
sesizeze legatura dintre
enunturi si imaginile care le
însotesc
3.3. să
desprindă
semnificatia
globală
a unui text citit
3.4. să
citească
în ritm propriu,
corect un text cunoscut
3.5. să
manifeste curiozitate pentru
lectură

Exemple de activitati de învatare
Pe parcursul clasei I se recomandă
urmatoarele activitati:
-exercitii de asociere a sunetului cu litera (grup de litere –
sunet);
-exercitii pentru largirea câmpului vizual prin identificarea
silabelor în structura cuvintelor si a cuvintelor în structura
propozitiei, recunoasterea unor cuvinte care se repetă
întrun
text, recunoasterea unor modele repetitive etc.;
-exercitii de punere în corespondentă
a cuvintelor cu
imaginile corespunzatoare;
-exercitii de citire selectiva;
-exercitii de citire la prima vedere, în contexte familiare, a
unor texte scurte (etichetele unor produse, indicatoare,
ecusoane, numele unor magazine etc.);
-exercitii de realizare a unor colaje, folosind decupaje de
texte si imagini (realizarea de afise publicitare, anunturi,
invitatii etc.);
-exercitii de formulare de întrebari siraspunsuri pe
marginea textului si a imaginilor care-l însotesc;
-exercitii de realizare a unor desene pornind de la enunturile
citite (si invers);
-exercitii de punere în corespondentă
a cuvântului scris de
mână
sau de tipar cu imaginea;
-rebusuri în care cuvintele sunt reprezentate prin imagini;
-exercitii de anticipare a continutului unui text pe baza
ilustratiilor;
-exercitii de evidentiere a rolului ilustratiilor unor carti;
-exercitii de tipul adevarat/fals;
-exercitii de citire selectiva;
-exercitii de stimulare a atentiei prin introducerea sau
eliminarea unor elemente din textul citit;
-exercitii de formulare de întrebari siraspunsuri pe
marginea textului citit;
-exercitii de citire integrală
a cuvintelor;
-exercitii de citire a unor texte cunoscute;
-exercitii de citire selectiva;
-exercitii de acomodare cu cartea
-exercitii de observare a cartii, de orientare în pagina, de
respectare a directiilor de citire (de la stânga la dreapta, de
sus în jos);
-dialoguri despre carti, personaje din texte cunoscute,
despre biblioteci, librarii etc.;
-memorari de versuri, dramatizari;
-exercitii de prezentare a unor carti citite în particular;
-exercitii de initiere în citirea unor carti pentru copii,
adecvate vârstei.
Limba si literatura română
– Clasa a II-a

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisă
Obiective de referintă
Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi Pe parcursul clasei I se recomandă
urmatoarele activitati:
capabil:
4.1. să
scrie corect litere, silabe, -exercitii de trasare a elementelor grafice;
cuvinte -exercitii de adoptare a pozitiei corecte si comode pentru
scris;
-exercitii de scriere a unor elemente grafice pregatitoare,
care să
faciliteze scrierea literelor si scriere în duct
continuu;
-exercitii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor si
propozitiilor;
4.2. să
scrie corect, lizibil si îngrijit -exercitii de scriere a literelor si a cuvintelor, respectând
propozitii scurte; forma, marimea lor;
-exercitii de încadrare corectă
în pagină
a textului (data,
alineat);
-exercitii de apreciere corectă
a spatiului dintre cuvinte;
-exercitii de scriere corectă
a cuvintelor si propozitiilor;
exercitii de ordonare corectă
a cuvintelor într-o
propozitie;
-exercitii joc de stabilire a acordurilor gramaticale;
-exercitii de corectare si autocorectare a greselilor de
exprimare;
-exercitii de alcatuire de propozitii folosind cuvinte date;
4.3. să
utilizeze conventii ale -exercitii de folosire a punctului, semnului întrebarii si a
limbajului scris (punctul, semnul scrierii cu majuscula;
întrebarii, scrierea cu majuscula) -exercitii de plasare a semnelor de punctuatie într-un text;
-exercitii de copiere/transcriere a unor substantive proprii,
a unor propozitii enuntiative si a unor propozitii
interogative;
-dictari de cuvinte si propozitii;
4.4. să
manifeste interes pentru -completarea de rebusuri;
exprimarea scrisă
-realizarea unor etichete care să
personalizeze clasa ori
lucrarile elevilor;
-expunerea tuturor lucrarilor, caietelor elevilor în vederea
încurajarii performantelor individuale.
B. CONTINUTURILE ÎNVATARII
1. Formarea capacitatii de citire/lectură
•
Cartea – volum, coperte, foaie, pagina, numerotarea paginii, directii de orientare în pagina.
•
Literele mici si mari ale alfabetului. Stabilirea ordinii de predare a literelor este la latitudinea
autorilor de manuale, în functie de metoda didactică
abordata..
Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
•
Citirea cuvintelor.
În perioada abecedară
se vor utiliza progresiv cuvintele plurisilabice; spre sfârsitul perioadei se pot folosi si
cuvinte care contin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, ua. Se vor folosi numai cuvinte titlu..
•
Citirea propozitiilor.
•
Intonarea propozitiei interogative (fară
terminologie).
•
Citirea textelor.
Tematica textelor trebuie să
reflecte universul copilariei si valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot
utiliza texte literare, în proză
sau în versuri, precum si texte non-literare, de mică
întindere, până
la 75 de
cuvinte, urmarind o crestere progresivă
a numarului de cuvinte de la o lectie la alta. Acestia vor avea
libertatea de a decide cu privire la: structurarea si dispunerea în manual a unitatilor de continut din
programa; tratarea didactică
originală
a notiunilor din programa.
Limba si literatura română
– Clasa a II-a

2. Formarea capacitatii de comunicare
•
Comunicarea orală
Comunicarea – schimb de informatii între oameni (dialoguri despre viata de scolar, despre familie,
despre mediul înconjurator etc.; participarea copiilor la activitati de grup, inclusiv la cele de joc, în
calitate de vorbitor si de ascultator).
Autorii de manual vor avea în vedere viziunea comunicativă
promovată
de programa, astfel încât notiunile să
fie abordate functional si aplicativ, contribuind la structurarea unei comunicari corecte, eficiente si nuantate.
Vor fi preferate situatii de comunicare concrete si actuale pe baza unui suport vizual.
Formularea mesajului oral (aplicativ, fară
teoretizari; în activitati de grup si individuale).
.
Cuvântul – element de comunicare. Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate (învatate si
prezentate de copii colegilor sau adultilor, în cadrul jocurilor sau al activitatilor de învatare).
.
Propozitia/enuntul -alcatuirea de propozitii/enunturi despre obiecte, fiinte, personaje din
povesti, aspecte ale vietii cotidiene, fapte, întâmplari din viata personală
etc.).
.
Dialogul – convorbirea între două
sau mai multe persoane. Formulele elementare de initiere si
de încheiere a dialogului. Se recomandă
ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala,
să
realizeze urmatoarele schimburi verbale:
- initierea sau încheierea unui schimb verbal;
- identificarea unei persoane sau a unui obiect;
- formularea unor întrebari si a unor raspunsuri;
- oferirea unor informatii despre identitatea proprie sau despre identitatea membrilor familiei;
- oferirea unor informatii despre forma si despre utilitatea unor obiecte;
- exprimarea propriei pareri în legatură
cu un fapt.

.
Pentru contextualizarea actelor de vorbire se recomanda:
- discutii libere despre jocuri, jucarii, filme de desene animate, filme pentru copii; despre
întâmplari si fapte din viata proprie, despre comportarea civilizata, despre mediul scolar,
despre regulile de circulatie rutiera, despre regulile de igienă
sanitara, despre ocrotirea
mediului înconjurator etc.
•
Comunicarea scrisă
Procesul scrierii
.
Organizarea scrierii. Elementele grafice utilizate în procesul scrierii, care facilitează
însusirea
literelor si scrierea în duct continuu (linii, puncte, bastonate, zale, bucle, semiovale, ovale,
nodulete). Literele mari si mici ale alfabetului. Scrierea cuvintelor. Despartirea cuvintelor în silabe
(numai intuitiv, fară
cunoasterea regulilor). Scrierea propozitiilor enuntiative si interogative.
.
Scrierea de mâna.Asezarea corectă
în pagină
(data, alineatul în scrierea propozitiilor, spatiul
dintre cuvinte).
.
Ortografia. Scrierea ortografică
a cuvintelor. Scrierea cu literă
mare la începutul propozitiei.
Scrierea cu literă
mare a substantivelor proprii (fară
referire la terminologia gramaticala).
Scrierea corectă
a cuvintelor care contin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
.
Punctuatia. Folosirea corectă
a semnelor de punctuatie: punctul, semnul întrebarii.
Pentru dictare se vor utiliza litere, silabe, cuvinte si propozitii (enuntiative si interogative) -max. 15 cuvinte.
Nu se vor utiliza texte în procesul scrierii.
Contexte de realizare
.
Copierea literelor, a cuvintelor, a propozitiilor. Scrierea după
dictare.
3. Elemente de constructie a comunicarii
•
Propozitia. Cuvântul. Silaba.
Notiunile nu vor fi definite, lucrându-se cu acestea în mod intuitiv (nu se vor folosi notiuni de genul sinonime,
antonime, omonime, propozitii enuntiative, exclamative, interogative, substantiv propriu etc.). În perioada
preabecedara, accentul se va pune pe comunicarea orala, folosindu-se pentru silabatie numai cuvinte
monosilabice, bisilabice si trisilabice, care nu vor contine diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin
grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
•
Sunetele limbii române. Articularea vocalelor si consoanelor.
Nu se vor utiliza termenii de vocale si consoane.
Limba si literatura română
– Clasa a II-a

CLASA A II-A

A. OBIECTIVE DE REFERINTA1 SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE ÎNVATARE
1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
Obiective de referintă

La sfârsitul clasei a II-a elevul va
fi capabil:
1.1.
să
desprindă
informatii de detaliu
dintr-un mesaj ascultat
1.2.
să
distingă
sensul cuvintelor
într-un enun.
1.3.
să
sesizeze intuitiv structurile
corecte sau incorecte dintr-un
enun.
oral
1.4.
să
semnaleze prin replici adecvate
întelegerea mesajului
interlocutorului
1.5.
să
manifeste interes fată
de
mesajul partenerului de dialog
Exemple de activitati de învatare
Pe parcursul clasei a II-a se recomandă
urmatoarele activitati:
-exercitii de dezvoltare a elementelor semnificative ale unui
mesaj ascultat prin apelare la diferite modalitati de redare a
mesajului, altele decât cuvântul;
-activitati în grup de confirmare, reprezentare a mesajului
audiat, selectarea si ordonarea unor ilustratii legate de
mesajul ascultat;
-ordonarea temporală
a secventelor unui mesaj oral; exercitii
de identificare a cuvintelor, sensului expresiilor care
împiedică
întelegerea mesajului audiat;
-exercitii joc de tipul: „La ce foloseste”, „Ce poti face cu ...?”
-exercitii de sesizare a înlocuirii a unor cuvinte cu altele cu
sens asemanator/opus;
-exercitii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin
raportare la context;
-exercitii de identificare a greselilor de exprimare;
-exercitii de realizare a acordului dintre subiect si predicat,
dintre substantiv si adjectiv (fară
a se mentiona terminologia
gramaticala);
-dialoguri: învatator-elev; elev-elev; elev-elevi pe teme
familiare copilului;
-conversatii în grup pe teme cunoscute;
-exercitii de completare a unor mesaje orale scurte, pentru
obtinerea mai multor informatii în cadrul grupurilor;
-exercitii de perceptie fonică
a intonatiei propozitiei;
-exercitii de ascultare a unor secvente dialogate pentru
identificarea vorbitorului si a mesajului transmis de acesta;
-jocuri de rol: „emitator-receptor” vizând formarea
comportamentului de ascultator;
-exercitii de semnalare a greselilor de exprimare ale
partenerului de dialog;
-jocuri de mima;
-exercitii de identificare a unor obiecte/fiinte prin
descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebari
siraspunsuri;
-activitati în grup de identificare a unor situatii de
comunicare (mesajul, contextul, personajele).
1 Obiectivele de referintă
pentru clasa a II-a se bazează
pe obiectivele de referintă
pentru clasa I, pe care le integreazasi le dezvolta.
Limba si literatura română
– Clasa a II-a

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orală
Obiective de referintă
Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei a II-a elevul va Pe parcursul clasei a II-a se recomandă
urmatoarele activitati:
fi capabil:
2.1. să
îmbine enunturi într-un mesaj -exercitii de construire a unor enunturi pe baza unui set de
propriu cuvinte date si/sau unui sir de întrebari;
-exercitii de dezvoltare a unor enunturi;
-exercitii de construire a unor scurte texte orale, pe baza
suportului vizual (ilustratii, benzi desenate, sir de ilustratii);
-exercitii de prezentare a unor obiecte;
-jocuri de rol; dramatizari;
2.2. să
pronunte clar si corect enunturi -exercitii si jocuri de dictie, framântari de limba;
-recitari, dramatizari;
-exercitii de reglare a intonatiei, a vitezei proprii de a vorbi;
-jocuri: „Telefonul fară
fir”;
-exercitii de transformare, completare a unor enunturi după
modele date;
-exercitii de antonimie, sinonimie;
-exercitii de schimbare a topicii propozitiei, cu sau fară
schimbarea întelesului mesajului transmis;
2.3. să
redea prin cuvinte proprii, cu -întrebari si raspunsuri referitoare la paragraful/fragmentul
sprijin, un paragraf/fragment citit;
dintr-un text citit -povestirea unui fragment/paragraf cu sprijin (din partea
învatatorului, colegilor);
-exprimarea propriei pareri în legatură
cu întâmplari,
personaje dintr-un text citit;
-desprinderea si formularea orală
a mesajului (învataturii)
unui text citit;
2.4. sa-si adapteze vorbirea în functie -antrenament de utilizare a unor formule de initiere,
de partenerul de dialog *mentinere si încheiere a unui dialog cu persoane diferite;
-exercitii de comunicare orala; jocuri de rol de tipul emitatorreceptor
pentru exprimarea actelor de vorbire;
-discutii în grup pe marginea unui enun.
ascultat;
-exercitii de selectie, din mai multe variante, a interventiei
proprii adecvate situatiei de comunicare;
-exercitii de folosire a intonatiei potrivite în functie de
context si de partenerul de dialog;
-jocuri de rol: „La doctor”, „În parc ...”, „La biblioteca”;
-exercitii de identificare a unor obiecte/fiinte prin
descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebari
si raspunsuri;
2.5. să
manifeste o atitudine degajată
-exercitii de initiere, de *mentinere si încheiere a unui dialog;
în comunicarea orală
cu persoane -discutii în perechi si în grup pe teme cunoscute (libere sau
cunoscute dirijate de învatator);
-simulari si joc de rol.
Limba si literatura română
– Clasa a II-a

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)
Obiective de referintă

La sfârsitul clasei a II-a elevul
va fi capabil:
3.1.
să
identifice elemente de bază
ale organizarii textului în pagină
3.2. să
desprindă
informatii esentiale
dintr-un text citit
3.3. să
citească
fluent, corect si
expresiv un text cunoscut de
mică
întindere
3.4.
3.5.
să
citească
în ritm propriu un
text nou de mică
întindere
să
manifeste interes pentru
lectură

Exemple de activitati de învatare
Pe parcursul clasei a II-a se recomandă
urmatoarele activitati:
-exercitii de observare dirijatasi de identificare a titlului, a
autorului, a textului propriu-zis;
-exercitii variate de citire (Joc: „Gaseste si citeste”), citire
selectivă
în functie de diferite repere: alineatul, linia de dialog);
-exercitii de decodare a unor informatii din manual (vignete,
cuprinsul etc.);
-exercitii de recunoastere a alineatelor;
-exercitii de sesizare a asezarii în pagină
a textului în raport cu
ilustratia;
-exercitii de identificare si de analizare a imaginilor aferente
textului scris etc.;
-exercitii de citire constientă
a unor texte date prin formulari de
raspunsuri la întrebarile puse;
-completarea de enunturi în legatură
cu un text citit;
-exercitii de recunoastere a textelor, personajelor prin citirea
unor fragmente, paragrafe dintr-un text citit;
-exercitii de identificare si de relatare, într-o succesiune logica,
a întâmplarilor prezentate într-un text narativ;
-exercitii de recunoastere a personajelor din anumite texte
narative etc.;
-ilustrarea prin desen a unui text citit;
-exercitii de explicare a folosirii liniei de dialog, virgulei în
vocativ, două
puncte (fară
teoretizari);
-exercitii de intonare corectă
a propozitiilor enuntiative,
exclamative si interogative (fară
mentionarea terminologiei);
-activitati în perechi: Joc. Eu citesc, eu observ; Tu citeste, eu
observ;
-exercitii de citire pe roluri;
-exercitii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonatiei
impuse de semnele de punctuatie;
-exercitii de recitare de poezii etc.;
-exercitii de citire “la prima vedere”, în gând si cu voce tare,
soptit etc.;
-exercitii de citire în lant;
-exercitii de initiere în scopul citirii unor carti din literatura
pentru copii;
-joc: Recunoaste personajul, recunoaste autorul;
-sezatori, ghicitori;
-recitarea unor poezii;
-vizitarea bibliotecii scolii;
-crearea de povesti din amestecul a două
sau mai multe povesti
cunoscute (activitati în grup); schimbarea finalului;
-gruparea personajelor asemanatoare din mai multe povesti
(activitati în grup);
-povestirea textelor citite etc.
Limba si literatura română
– Clasa a II-a

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisă
Obiective de referintă

La sfârsitul clasei a II-a elevul
va fi capabil:
4.1.
să
scrie corect litere, silabe,
cuvinte, enunturi
4.2.
să
redacteze texte scurte pe baza
unui suport vizual si a unui sir de
întrebari
4.3. să
utilizeze sensul cuvintelor noi
în enunturi proprii
4.4. să
scrie corect, lizibil si îngrijit
texte
4.5. să
utilizeze conventii ale
limbajului scris (semnul de
exclamare, linia de dialog,
virgula, două
puncte)
4.6.
să
manifeste interes pentru
redactarea corectasi îngrijită
a
textului
Exemple de activitati de învatare
Pe parcursul clasei a II-a se recomandă
urmatoarele activitati:
-exercitii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor si
propozitiilor;
-exercitii de autocorectare a literelor, silabelor, cuvintelor
scrise prin comparare cu un model;
-exercitii de descriere a literelor, silabelor, cuvintelor si
propozitiilor;
-exercitii de completare a silabelor, cuvintelor, propozitiilor;
-copiere, transcriere;
-exercitii de punere în corespondentă
– imagine-cuvânt;
cuvânt-imagine;
-exercitii de scriere a cuvintelor într-o/ într-un; dintr-o/ dintrun
etc.; a cuvintelor cu mp si mb;
-exercitii de analizare corectă
a imaginilor;
-exercitii de transformare a propozitiilor simple în propozitii
dezvoltate (fară
referire la terminologie);
-exercitii de dezvoltare a unor enunturi;
-formulari de raspunsuri si de întrebari;
-exercitii de redactare a unor texte de mică
întindere pe baza
unui suport vizual si a unui sir de întrebari;
-exercitii de redactare de bilete în diverse scopuri (de
informare, de solicitare, de multumire) etc.;
-exercitii de sinonimie, antonimie (fară
terminologie);
-exercitii de completare a enunturilor;
-exercitii de înlocuire a unor cuvinte în enunturi date în scopul
pastrarii sau schimbarii mesajului transmis;
-exercitii de integrare în enunturi proprii a cuvintelor
necunoscute (nou învatate);
-exercitii de punere în corespondentă
a cuvintelor cu
sinonime/antonime;
-exercitii de scriere, copiere, transcriere a textelor,
-exercitii de încadrare pe spatiu si în pagina;
-exercitii de scriere caligrafica; exercitii de apreciere corectă
a
spatiului dintre cuvinte;
-exercitii de explicare a folosirii unor conventii grafice (fară
terminologie): linia de dialog, virgulei în situatia
substantivelor în vocativ, două
puncte etc.;
-exercitii de plasare a semnelor de punctuatie într-un text;
-exercitii de copiere a unor texte ce contin semnele de
punctuatie;
-scrierea după
dictare a unor propozitii si texte;
-redactarea de enunturi, texte scurte care să
contină
semnele de
punctuatie;
-exercitii de analizasi apreciere a lucrarilor;
-exercitii de autoevaluare si de autocorectare a textelor
transcrise pe baza unor criterii date sau propuse de elevi;
-exercitii de redactare / elaborare individuală
/ în grup a unor
lucrari de interes scolar (orarul, programul zilnic etc.) sau de
evidentiere a unor momente importante ale colectivului.
Limba si literatura română
– Clasa a II-a

B. CONTINUTURILE ÎNVATARII
1. Formarea capacitatii de lectura/citire
•
Cartea (actualizare: cuprinsul unei carti). Asezarea textului în pagina2.
•
Alfabetul (actualizare).
•
Textul. Titlul. Autorul.
•
Textul literar.
•
Textul narativ (fară
terminologie).
.
Recunoasterea personajelor. Povestirea orală
a unui text narativ. *Delimitarea textului în fragmente
logice.
*Textul liric: poezii cu tematică
diversă

Tematica textelor trebuie să
reflecte universul copilariei si valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza
texte literare, în proză
sau în versuri, precum si texte non-literare, de mică
întindere, până
la 120 de cuvinte.
Acestia vor avea libertatea de a decide cu privire la: structurarea si dispunerea în manual a unitatilor de continut
din programa; tratarea didactică
originală
a notiunilor din programa. Studierea textului literar trebuie să
aibă
în
vedere citirea corecta, fluentasi expresivă
a acestuia, explicarea cuvintelor si rezolvarea problemelor de
vocabular.
2. Formarea capacitatii de comunicare
•
Comunicarea orală
Componentele comunicarii dialogate (actualizare, fară
teoretizari).
Formularea mesajului (aplicativ, fară
teoretizari).

.
Propozitia. Intonarea propozitiilor enuntiative si interogative (actualizare). Intonarea propozitiei
exclamative.
.
Dialogul – convorbirea între două
sau mai multe persoane (actualizare). Construirea de dialoguri în
situatii concrete (în familie, la scoala, în mijloacele de transport în comun etc.).
.
Se recomandă
ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala,să
poată
realiza urmatoarele
schimburi verbale:
- initierea, *mentinerea sau încheierea unui schimb verbal;
- identificarea unei persoane sau a unui obiect;
- formularea unor întrebari si a unor raspunsuri;
- oferirea unor informatii despre identitatea proprie sau despre identitatea persoanelor cunoscute;
- povestirea unor fapte si întâmplari, după
benzi desenate sau după
ilustratii;
- exprimarea propriei pareri în legatură
cu un fapt.

•
Comunicarea scrisă
Procesul scrierii
.
Scrierea de mânasi prezentarea textului. Scrierea caligrafica.Asezarea corectă
în pagina de caiet:
plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spatiului dintre cuvinte.
.
Ortografia. Scrierea corectă
a cuvintelor. Scrierea corectă
a cuvintelor care contin consoana
“m” înainte de “p” sau “b”. Scrierea corectă
a cuvintelor care contin grupurile de litere: ce, ci,
ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Scrierea corectă
a cuvintelor care contin diftongii oa, ea, ia, ie, ua si
uă
(fară
terminologie). Scrierea corectă
a cuvintelor care contin literele “â” si “î” (fară
cuvintele
derivate cu prefixe de la cuvinte care încep cu “î”) si a cuvintelor care contin litera “x”. Scrierea
corectă
a cuvintelor într-o/într-un si dintr-o/ dintr-un (fară
terminologie).
.
Punctuatia. Semnele de punctuatie: punctul, semnul întrebarii, semnul exclamarii, linia de dialog,
două
puncte, virgula (numai în cazul substantivelor în vocativ si în enumerare).
Textele pentru dictare vor contine cel mult trei linii de dialog (aproximativ 30 de cuvinte).
Ceea ce apare cu scris îngrosat reprezintă
o notiune noua.
Limba si literatura română
– Clasa a II-a

Contexte de realizare
.
Scrierea functională
(cu scop practic, informativ). Copieri/transcrieri de texte (aproximativ 50 de
cuvinte). Dictari. Biletul.
.
Scrierea imaginativa. Alcatuirea unor scurte texte (3-7 enunturi) pe baza unui suport vizual
(imagini, benzi desenate) sau a unui sir de întrebari.
3. Elemente de constructie a comunicarii
· Lexicul
Cuvântul – grup de sunete asociat cu un înteles. Cuvintele cu sens asemanator. Cuvintele cu sens
opus.
· Notiuni de fonetică
Sunetul si litera – corespondenta dintre ele. Vocalele si consoanele. Silaba. Despartirea cuvintelor în
silabe – despartire la capat de rând. Alfabetul -actualizare.
Pentru familiarizarea elevilor cu silaba se vor folosi pentru exemplificare numai cuvinte care nu contin diftongi,
triftongi si semivocale.
Limba si literatura română
– Clasa a II-a